ŞLEAURI / CINE SCOATE BANI DIN SFÂRŞITUL LUMII?
Prostia omenească a atins în ultimele zile şi poate chiar a depăşit limita bunului simţ. Pentru că altfel nu se poate categorisi tot acest caraghioslâc cu sfârşitul lumii, anunţat pentru ziua de 21 mai. Pe de o parte, poate fi o glumă. Şi ca toate glumele proaste şi cu bani în spate, devin absurde şi greu de digerat. Până la urmă, undeva, cineva, cumva, a băgat nişte bani într-o campanie cu marea venire a Zilei Judecăţii. Şi s-au băgat bani mulţi. Nu-mi dau seama ce şi cine se poate afla în spatele unei astfel de mascarade, mai ales că am observat că epidemia a luat proporţii planetare. Dacă era de-a noastră, românească, dădeam vina pe Traian Băsescu, care în ultimul timp este vinovat de tot ce mişcă în ţara asta.
Evident, cealaltă problemă, a credulităţii, este o altă bubă. Societatea e bântuită de tot felul de fantome, multe dintre ele inventate de o maşinărie incredibilă care trebuia să poarte un nume şi a fost numită mass-media. Dar mass-media, până la urmă, nu reprezintă nimic altceva decât pe noi înşine. Atâta vreme cât omul alege numai anumite canale de televiziune sau ziare şi nu pe altele, cine este vinovat? Principiul fundamental al democraţiei este libertatea de a alege. Şi dacă tu, spectatorul, alegi sfârşitul lumii şi exorcizarea Oanei Zăvoranu, atunci nu poţi primi decât subiecte de acest gen. Adevărul este că, în ultimii ani, vine câte un sfârşit al lumii cam în fiecare săptămână. Doar i se schimbă forma, conţinutul mesajului este cam acelaşi întotdeauna.
Societatea umană a ajuns o mascaradă de la un capăt la altul. Tot mai iraţională. Şi somnul raţiunii naşte monştri - cam aşa ceva spunea Goya, celebrul pictor spaniol. Alt mare artist, dar de pe meleaguri româneşti, Nichita Stănescu, avea o vorbă: cuvintele cheamă realitatea. Adică, altfel spus, aveţi grijă ce vă doriţi că s-ar putea să se împlinească.
Pe de altă parte, spunându-i unui prieten despre sfârşitul lumii şi întrebând retoric despre cine bagă bani în această campanie, el m-a privit şi mi-a răspuns zâmbind: problema nu e cine bagă, problema e cine scoate bani? Chiar aşa, cine scoate bani din sfârşitul lumii?...
Evident, cealaltă problemă, a credulităţii, este o altă bubă. Societatea e bântuită de tot felul de fantome, multe dintre ele inventate de o maşinărie incredibilă care trebuia să poarte un nume şi a fost numită mass-media. Dar mass-media, până la urmă, nu reprezintă nimic altceva decât pe noi înşine. Atâta vreme cât omul alege numai anumite canale de televiziune sau ziare şi nu pe altele, cine este vinovat? Principiul fundamental al democraţiei este libertatea de a alege. Şi dacă tu, spectatorul, alegi sfârşitul lumii şi exorcizarea Oanei Zăvoranu, atunci nu poţi primi decât subiecte de acest gen. Adevărul este că, în ultimii ani, vine câte un sfârşit al lumii cam în fiecare săptămână. Doar i se schimbă forma, conţinutul mesajului este cam acelaşi întotdeauna.
Societatea umană a ajuns o mascaradă de la un capăt la altul. Tot mai iraţională. Şi somnul raţiunii naşte monştri - cam aşa ceva spunea Goya, celebrul pictor spaniol. Alt mare artist, dar de pe meleaguri româneşti, Nichita Stănescu, avea o vorbă: cuvintele cheamă realitatea. Adică, altfel spus, aveţi grijă ce vă doriţi că s-ar putea să se împlinească.
Pe de altă parte, spunându-i unui prieten despre sfârşitul lumii şi întrebând retoric despre cine bagă bani în această campanie, el m-a privit şi mi-a răspuns zâmbind: problema nu e cine bagă, problema e cine scoate bani? Chiar aşa, cine scoate bani din sfârşitul lumii?...
Comentarii
Trimiteți un comentariu