Sondaj / România marilor neliniști. Un studiu despre starea națiunii
Cu toate că 57% dintre români consideră că fac parte dintr-un popor ghinionist, 93% sunt mândri de naționalitatea lor, arată un sondaj realizat de IRES. Acest sentiment este regăsit în proporție mai mare în rândul moldovenilor decât în rândul locuitorilor din alte zone ale țării.
Îngrijorările românilor
Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor, în momentul de față, sunt nivelul corupției, salariile, sistemul de sănătate și prăpastia dintre oamenii bogați și cei săraci, în legătură cu care sunt îngrijorați peste 80% dintre respondenți. Aceste îngrijorări sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, șomajul, poluarea sau starea mediului înconjurător. Din lista cuprinsă în chestionar, cea mai mică îngrijorare a românilor este situația economică personală (64%), aceștia declarând în măsură mai mare că sunt îngrijorați din pricina stării mediului înconjurător (76%) sau a conducerii țării (75%). Situația economiei țării îi îngrijorează pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani în măsură mai mică decât pe persoanele care au depășit această vârstă. Privitor la același aspect se observă diferențe în funcție de școlaritatea respondenților, respectiv îngrijorarea scade cu cât oamenii au studii mai înalte. Femeile manifestă o îngrijorare mult mai mare (31,7%) în ceea ce privește situația economică personală decât bărbații (18,6%). Școlaritatea pare a fi un determinant al îngrijorării persoanelor față de propria situație economică. În ceea ce privește persoanele care s-au declarat foarte îngrijorate în acest sens, proporția lor crește cu cât școlaritatea este mai scăzută. Îngrijorarea față de situația economică a copiilor sau a nepoților este mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu studii medii și elementare , a persoanelor care locuiesc în mediul rural și rezidenților din Moldova. În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de sănătate, distribuția în funcție de gen relevă o proporție mai ridicată a femeilor care dau acest răspuns. În general, se remarcă în rândul femeilor o tendință de a declara în proporție mai mare îngrijorare față de diferite aspecte. Ele nu se dezic de această tendință nici în contextul îngrijorării față de sistemul de pensii: bărbați- 45,1%; femei- 55,6%.
În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de pensii, distribuția pe vârste indică o proporție mai mare a acestui tip de răspuns în rândul persoanelor între 51 și 65 de ani (64%), fapt care poate fi explicat de apropierea de de vârsta de pensionare. În contrapartidă, tinerii între 18 și 35 de ani declară doar în proporție de 32,2% că sunt foarte îngrijorați de sistemul de pensii. Deși, în general, oamenii cu studii superioare se declară îngrijorați în măsură mai mică decât cei cu studii elementare sau medii, referitor la situația învățământului situația este puțin diferită. Astfel, persoanele cu studii superioare se declară foarte îngrijorate în privința învățământului în proporție de 49,3%, spre deosebire de cele cu studii elementare (39,7%) sau cele cu studii medii (44,8%). Locuitorii din zona de sud a țării se declară foarte îngrijorați de situația învățământului în măsură mai mare (51,2%) decât persoanele din Transilvania și Banat (40,2%) sau decât cele din Moldova (42,4%). Din nou, femeile declară în proporție mai mare decât bărbații că sunt foarte îngrijorate de salarii. (55,1% vs. 39,1%). Dintre respondenții care se declară foarte îngrijorați în privința salariilor, cea mai mare proporție o reprezintă persoanele cu studii medii (54,9%), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2%) și, mai apoi, de persoanele cu studii superioare (36,9%). Există o relație de inversă proporționalitate între vârsta persoanelor și îngrijorarea declarată față de mediul înconjurător. Astfel, cu cât înaintează în vârstă respondenții se declară în măsură tot mai mică foarte îngrijorați de starea mediului înconjurător. Între îngrijorarea față de mediu și studiile absolvite de respondent, însă, se conturează o relație de directă proporționalitate, respectiv îngrijorarea crește odată cu nivelul de educație. (studii elementare- 28,1%; studii medii- 31,6%; studii superioare- 37,9%). Distribuția pe vârste relevă în cazul a trei întrebări (legate de conducerea țării, de politică și de nivelul corupției) o proporție mai mică a tinerilor între 18-35 de ani care se declară foarte îngrijorați de aceste aspecte față de alte categorii de vârstă. În ceea ce privește șomajul, femeile, spre deosebire de bărbați, și persoanele cu studii medii și elementare, față de cele cu studii superioare manifestă o îngrijorare foarte mare într-o mai mare proporție.
Cele mai mari problemele ale ţării
Cea mai importantă problemă a țării, așa cum este ea văzută de către respondenți, o constituie lipsa locurilor de muncă, menționată spontan de către 17% dintre respondenți. Acesteia îi urmează starea deficitară a economiei, menționată de 15% dintre aceștia, conducerea defectuoasă a țării (10%), corupția (7%), pensiile și salariile mici (6%), precum şi sărăcia oamenilor și lipsa banilor(6%). Alte mențiuni au fost sistemul sanitar deficitar, clasa politică, datoriile externe sau învățământul. Există și cei care consideră că problema cea mai importantă cu care se confruntă România în momentul de față este mentalitatea cetățenilor (3%).
Problemele personale ale românilor
În ceea ce privește cea mai mare problemă personală percepută de respondenți, aspectul menționat în cele mai numeroase cazuri a fost lipsa banilor, starea materială (23%). Și starea precară de sănătate constituie cea mai importantă problemă personală pentru o cincime dintre români. Lipsa locurilor de muncă este cea mai mare problemă a 12% dintre respondenţi, în timp ce pe 8% îi supără pensia prea mică, pe 7% salariul prea mic, iar 4% sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor.
Fericire v. nefericire
Există mai mulţi români nefericiţi decât fericiţi (47% vs. 40%), în timp ce 12% dintre români nu se consideră nici fericiți, nici nefericiți. Situația economică a țării este percepută ca fiind proastă sau foarte proastă în acest moment de către 81% dintre respondenți, în timp ce doar 15% consideră că aceasta este bună sau foarte bună. Respondenții mai tineri se declară fericiți în măsură mai mare decât cei mai în vârstă. Categoria persoanelor cele mai nefericite este cea a celor între 51-65 de ani. De asemenea, persoanele cu studii superioare sunt mai fericite (51,7%) decât cele cu studii elementare (24,1%) și cele cu studii medii (38,2%).
Percepţia asupra stării economiei. Comparaţia cu trecutul
În comparație cu anul precedent, 51% dintre respondenți evaluează situația economică a țării ca fiind ceva mai proastă sau mult mai proastă, în timp ce 22% consideră că este la fel, iar 24% consideră că aceasta este ceva mai bună sau mult mai bună. Mai mult, comparând situația actuală cu cea de acum 10 ani, doar 16% consideră că este mai bună, în timp ce 75% consideră că acum este mai rea, iar 4% o văd ca fiind la fel. Percepția asupra unei situații economice foarte proaste este mai pregnantă în cazul persoanelor peste 35 de ani, decât în rândul tinerilor. De asemenea, persoanele cu studii elementare declară în măsură mai mare că situația economică a României este una foarte proastă (42,7%) decât cele cu studii medii (36,4%) sau superioare (33,2%). O situație similară se observă și în cazul distribuției în funcție de vârstă și a celei în funcție de școlaritate în cazul întrebării „Cum vedeți starea economică a țării de acum, comparativ cu acum 10 ani?”
Raportându-se la situația economică a țării de dinainte de 1989, 27% dintre respondenți consideră că situația actuală este mai bună, 4% că aceasta este la fel, în timp ce 58% o văd pe cea prezentă drept ceva mai proastă sau mult mai proastă. Persoanele cu vârste de peste 51 de ani declară în proporție mai mare decât cele între 18-50 de ani că starea economică prezentă a țării este mult mai proastă comparativ cu perioada de dinainte de Revolutie. Impresia că situația economică a țării de acum este mult mai proastă decât înainte de Revoluție este mai accentuată în cazul respondenților cu studii elementare și medii decât în cazul respondenților absolvenți de studii superioare. Persoanele care locuiesc în mediul rural declară în proporție de 45,6% că situația economică actuală a țării este mult mai proastă decât înainte de Revoluție, spre deosebire de orășeni, care dau același răspuns în proporție de 35,8%. Cu toate acestea, românii sunt optimiști, 52% dintre ei considerând că peste 5 ani economia țării va merge mai bine, în timp ce 11% consideră că aceasta va fi la fel, iar 26% sunt de părere că va fi mai proastă. Respondenții cu studii medii și superioare par a fi mai încrezători în viitor, respectiv declară în proporție mai mare decât cei cu studii elementare că situația economică a țării va fi ceva mai bună peste cinci ani.
Fericirea raportată la trecut
Gândindu-se la fericirea conaționalilor, doar 22% dintre respondenți consideră că aceștia sunt mai fericiți acum decât înainte de 1989, în timp ce 63% consideră că aceștia sunt mai nefericiți. În același timp, 2% consideră că românii sunt la fel de fericiți, în timp ce 6% cred că aceștia sunt la fel de nefericiți. Persoanele mai în vârstă, peste 51 de ani tind să afirme în măsură mai mare că oamenii sunt mult mai nefericiți acum comparativ cu perioada de dinainte de 1989. (18-35 ani- 29,2%; 36-50 ani- 37,1%; 51-65 ani- 45,8%; peste 65 ani- 40%). În cazul distribuției dup nivelul de școlaritate, datele arată că persoanele cu studii elementare și medii tind să considere că oamenii sunt mult mai nefericiți în prezent comparativ cu perioada comunistă în măsură mai mare decât cele cu studii superioare .
Motivele de nesiguranţă ale românilor
8 din 10 români cred că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalți, în timp ce 4 din 10 nu se simt în siguranță. Motivele pentru care românii nu se simt în siguranță sunt infracționalitatea (30%), greutățile financiare (27%), nesiguranța locului de muncă (8%),lipsa încrederii în oameni (6%), corupția (4%), problemele cu care se confruntă țara (4%), problemele de sănătate sau vârsta înaintată (3%), precum și conducerea țării (1%). Datele relevă o diferență semnificativă în funcție de studii în cazul personelor care declară că se poate avea încredere în cei mai mulți oameni. Astfel, gradul de încredere în semeni pare să crească odată cu nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare declară în proporție de 26,2% că se poate avea încredere în cei mai mulți oameni, în timp ce același răspuns e dat de 15,1% dintre persoanele cu studii medii și de doar 6% dintre respondenții cu studii elementare. Sentimentul general de siguranță pare să fie mai crescut mai degrabă în cazul oamenilor cu studii superioare, a celor care locuiesc la oraș si a locuitorilor din Transilvania și Banat.
Dificultăţi de viaţă
94% dintre persoanele intervievate consideră că în momentul de față este greu sau foarte greu să îți cumperi o casă în România, la fel, 93% crezând acelaşi lucru despre a câştiga mulţi bani. 9 din 10 români consideră că este greu sau foarte greu să creşti un copil fără să îi lipsească nimic. 86% sunt de părere că este greu sau foarte greu să ai un trai decent, la fel 79% când este vorba de a înainta o plângere atunci când drepturile îți sunt încălcate și 74% când este vorba de a-ți deschide o afacere. 51,1% dintre respondenții între 51-65 de ani și 49,6% dintre respondenții peste 65 de ani consideră că este foarte greu să înaintezi o plângere în România atunci când îți sunt încălcate drepturile, proporții semnificativ mai mari decât cele ale persoanelor mai tinere care dau același răspuns. Există o relație de inversă proporționalitate între nivelul de educație și percepția conform căreia oamenii declară că este foarte greu să deschizi o afacere în România. 54,8% dintre respondenții cu studii elementare consideră că este foarte greu să deschizi o afacere în România, în timp ce aceeași părere este împărtășită de doar 30,5% dintre respondenții cu studii superioare. De asemenea, proporția persoanelor din mediul rural care declară că este foarte greu să deschizi o afacere în România este semnificativ mai mare decât cea a orășenilor care dau același răspuns. (urban- 34,9% vs rural- 49,9%) Persoanele cu vârste cuprinse între 36-65 de ani declară în proporție mai mare decât tinerii (18-35) sau persoanele în vârstă (peste 65 de ani) că este foarte greu să îți cumperi o casă. Aceeași întrebare, analizată din perspectiva școlarității, relevă faptul că persoanele cu studii superioare consideră în măsură mai mică decât ceilalți respondenți că este foarte dificilă achiziționarea unei case.
Cu precădere femeile, persoanele între 51-65 de ani și persoanele cu studii elementare tind să considere este foarte greu să ai un trai decent în România. Persoanele din mediul rural declară în măsură mai mare decât orășenii că este foarte greu să crești un copil fără ca acestuia să îi lipsească nimic. 63% dintre români consideră că un salariu de maximum 2000 RON ar permite unei persoane un trai decent în România (defalcat: 1% sub 1000 RON; 32% între 1000 și 1500 RON, iar 30% între 1501 și 2000 RON), în timp ce 23% consideră că suma ideală ar fi între 2001 și 3000 RON, 7% că aceasta este între 3001 și 4000 RON, iar 3% consideră că aceasta ar trebui să depășească 4000 RON. O pensie care să permită un trai decent este de sub 1500 RON pentru 62% dintre români, în timp ce pentru 23% aceasta ar trebui să se situeze în intervalul 1501-2000 RON, iar 9% consideră că ar trebui ca această sumă să fie între 2001 și 3000 RON. 3% dintre respondenți consideră că o pensie decentă ar trebui să depășească suma de 3000 RON. În ultimul an, doar 13% dintre români consideră că ar fi avut tot ce le-a trebuit, în timp ce 8% consideră că au avut destul de mult din ceea ce le-a trebuit; în același timp, 45% au simțit că le-au lipsit unele lucruri, iar 32% cred că le-au lipsit foarte multe lucruri. Bărbații consideră că au avut tot ce le-a trebuit în proporție mai mare decât femeile, acestea declarând, în același timp, în proporție mai ridicată că le-au lipsit foarte multe lucruri. Persoanele cu studii superioare declară în măsură net mai scăzută cum că le-ar fi lipsit unele lucruri pe parcursul ultimului an decât persoanele care au absolvit studii medii sau elementare. Mediul de rezidență este un alt factor relevant în acest sens, persoanele din mediul rural considerând că le-au lipsit anumite lucruri în proporție mai ridicată decât cele din mediul urban; mai mulți locuitori din Moldova declară că le-au lipsit unele sau foarte multe lucruri în ultimul an decât locuitori din Transilvania, Banat sau Sudul țării.
Percepţii asupra perspectivelor generaţiei viitoare
Doar 10% dintre persoanele intervievate consideră că majoritatea tinerilor care termină o facultate în România au șanse să își găsească un loc de muncă, iar, în acest context, 73% l-ar sfătui pe un tânăr care are șanse să își găsească un loc de muncă în străinătate să plece, în timp ce doar 25% l-ar sfătui să rămână în România. Această tendință a fost mai pronunțată în cazul respondenților cu vârste între 18-35 de ani (81,9%) și a celor cu vârste între 36-50 de ani (74,9%).
Optimism vs. Pesimism
Românii dau dovadă de optimism, în ciuda îngrijorării sau a nefericirii declarate: 73% sunt de acord cu afirmația „Am încredere în viitor” (acordul cu această afirmație fiind mai răspândit în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani și al celor cu studii superioare), iar 62% sunt de acord cu afirmația „Cred că situația economică a țării se va îmbunătăți în următorii 10 ani. Mai mult, 70% sunt de acord cu afirmația „Românii sunt mai inteligenți decât majoritatea europenilor” (opinie care pare mai răspândită în rândul femeilor, al persoanelor cu studii elementare sau medii și în rândul moldovenilor), iar 57% sunt de acord cu afirmația „Tinerii educați după Revoluția din 1989 vor duce la schimbarea radicală a clasei politice din România în următoarele decenii” (afirmație cu care persoanele cu studii medii și superioare sunt de acord în măsură mai mare decât cele cu studii elementare). În același timp, 83% dintre aceștia își exprimă acordul cu afirmația „Cea mai mare problemă a țării o constituie clasa politică” (lucru cu care sunt în dezacord în măsură mai mare tinerii între 18 și 35 de ani), la fel 48% cu afirmația „Nu mai există nici o șansă pentru România, lucrurile vor merge din ce în ce mai rău”. Se remarcă o ambiguitate în atitudinile românilor, care oscilează între optimism și pesimism.
Raportarea românilor la ţara lor
Mai mult de 90% dintre respondenți sunt de părere că majoritatea oamenilor bogați din România au făcut avere în mod necinstit, în timp ce doar 4% consideră că aceștia au făcut avere în mod cinstit. Mai mulți români consideră că țara în care trăiesc este necivilizată decât că aceasta ar fi civilizată (52% vs. 44%). Persoanele sub 35 de ani consideră că România nu este o țară civilizată în măsură mai mare decât cele trecute de această vârstă, la fel persoanele cu studii elementare în comparație cu cele care au absolvit studii medii sau superioare. Pe de altă parte, țara este considerată ca fiind frumoasă de 88% dintre respondenți (răspunsuri cumulate în urma utilizării unei scale de 10 puncte, unde 1 înseamnă „deloc”, iar 10 înseamnă „foarte” de la valoarea 6 la 10); în același timp doar 23% dintre aceștia consideră că România este bine condusă, 34% că este sigură, 25% că este dezvoltată din punct de vedere economic. Pe de altă parte, 63% consideră că țara este coruptă.
Credinţă, informare şi drepturi cetăţeneşti
85% dintre românii care cred în Dumnezeu (95%) se bazează în mare sau foarte mare măsură pe ajutorul divin atunci când au greutăți, iar 45% sunt de părere că lucrurile ar merge mai bine în România dacă liderii religioși s-ar implica în politică (20% - sigur da, 25% probabil da).
Femeile se bazează pe ajutorul de la Dumnezeu în măsură mai mare decât bărbații, iar proporția în care românii se bazează pe ajutorul divin scade odată cu creșterea nivelulului de școlaritate. Și pentru persoanele din mediul rural, acest sprijin este important în măsură mai mare decât pentru cele din mediul urban. Femeile și rezidenții din mediul rural consideră în măsură mai mare că lucrurile ar merge mai bine în țară dacă liderii religioși s-ar implica în politică, la fel persoanele cu studii elementare și medii în comparație cu cele cu studii superioare. 7 din 10 români sunt de părere că oamenii obișnuiți sunt neputincioși (această opinie fiind mai răspândită în rândul femeilor și a persoanelor cu studii elementare sau medii), spre deosebire de cei 29% care consideră că oamenii obișnuiți pot schimba ceva. Un sfert dintre persoanele intervievate sunt de părere că drepturile cetățenești le sunt respectate în mare sau foarte mare măsură, în timp ce restul de trei sferturi consideră că aceste drepturi le sunt respectate în mică sau foarte mică măsură. Persoanele trecute de vârsta de 50 de ani tind să creadă în măsură mai mare că drepturile nu le sunt respectate, la fel persoanele cu studii elemntare sau studii medii. Ardelenii consideră că aceste drepturi cetățenești le sunt resepctate în proporție mai mare decât moldovenii sau locuitorii din Sud și Dobrogea. 70% dintre persoanele intervievate declară că sunt interesate de știrile și informațiile despre ceea ce se întâmplă în țară, în timp ce 29% declară că că acestea le interesează în mică sau foarte mică măsură. În cazul femeilor, interesul pentru aceste informații este mai redus decât în cazul bărbaților, la fel în rândul persoanelor sub 35 de ani, comparativ cu cele mai în vârstă. Ancheta a fost realizată telefonic, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1383 de indivizi de 18 ani și peste.
Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor, în momentul de față, sunt nivelul corupției, salariile, sistemul de sănătate și prăpastia dintre oamenii bogați și cei săraci, în legătură cu care sunt îngrijorați peste 80% dintre respondenți. Aceste îngrijorări sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, șomajul, poluarea sau starea mediului înconjurător. Din lista cuprinsă în chestionar, cea mai mică îngrijorare a românilor este situația economică personală (64%), aceștia declarând în măsură mai mare că sunt îngrijorați din pricina stării mediului înconjurător (76%) sau a conducerii țării (75%). Situația economiei țării îi îngrijorează pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani în măsură mai mică decât pe persoanele care au depășit această vârstă. Privitor la același aspect se observă diferențe în funcție de școlaritatea respondenților, respectiv îngrijorarea scade cu cât oamenii au studii mai înalte. Femeile manifestă o îngrijorare mult mai mare (31,7%) în ceea ce privește situația economică personală decât bărbații (18,6%). Școlaritatea pare a fi un determinant al îngrijorării persoanelor față de propria situație economică. În ceea ce privește persoanele care s-au declarat foarte îngrijorate în acest sens, proporția lor crește cu cât școlaritatea este mai scăzută. Îngrijorarea față de situația economică a copiilor sau a nepoților este mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu studii medii și elementare , a persoanelor care locuiesc în mediul rural și rezidenților din Moldova. În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de sănătate, distribuția în funcție de gen relevă o proporție mai ridicată a femeilor care dau acest răspuns. În general, se remarcă în rândul femeilor o tendință de a declara în proporție mai mare îngrijorare față de diferite aspecte. Ele nu se dezic de această tendință nici în contextul îngrijorării față de sistemul de pensii: bărbați- 45,1%; femei- 55,6%.
În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de pensii, distribuția pe vârste indică o proporție mai mare a acestui tip de răspuns în rândul persoanelor între 51 și 65 de ani (64%), fapt care poate fi explicat de apropierea de de vârsta de pensionare. În contrapartidă, tinerii între 18 și 35 de ani declară doar în proporție de 32,2% că sunt foarte îngrijorați de sistemul de pensii. Deși, în general, oamenii cu studii superioare se declară îngrijorați în măsură mai mică decât cei cu studii elementare sau medii, referitor la situația învățământului situația este puțin diferită. Astfel, persoanele cu studii superioare se declară foarte îngrijorate în privința învățământului în proporție de 49,3%, spre deosebire de cele cu studii elementare (39,7%) sau cele cu studii medii (44,8%). Locuitorii din zona de sud a țării se declară foarte îngrijorați de situația învățământului în măsură mai mare (51,2%) decât persoanele din Transilvania și Banat (40,2%) sau decât cele din Moldova (42,4%). Din nou, femeile declară în proporție mai mare decât bărbații că sunt foarte îngrijorate de salarii. (55,1% vs. 39,1%). Dintre respondenții care se declară foarte îngrijorați în privința salariilor, cea mai mare proporție o reprezintă persoanele cu studii medii (54,9%), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2%) și, mai apoi, de persoanele cu studii superioare (36,9%). Există o relație de inversă proporționalitate între vârsta persoanelor și îngrijorarea declarată față de mediul înconjurător. Astfel, cu cât înaintează în vârstă respondenții se declară în măsură tot mai mică foarte îngrijorați de starea mediului înconjurător. Între îngrijorarea față de mediu și studiile absolvite de respondent, însă, se conturează o relație de directă proporționalitate, respectiv îngrijorarea crește odată cu nivelul de educație. (studii elementare- 28,1%; studii medii- 31,6%; studii superioare- 37,9%). Distribuția pe vârste relevă în cazul a trei întrebări (legate de conducerea țării, de politică și de nivelul corupției) o proporție mai mică a tinerilor între 18-35 de ani care se declară foarte îngrijorați de aceste aspecte față de alte categorii de vârstă. În ceea ce privește șomajul, femeile, spre deosebire de bărbați, și persoanele cu studii medii și elementare, față de cele cu studii superioare manifestă o îngrijorare foarte mare într-o mai mare proporție.
Cele mai mari problemele ale ţării
Cea mai importantă problemă a țării, așa cum este ea văzută de către respondenți, o constituie lipsa locurilor de muncă, menționată spontan de către 17% dintre respondenți. Acesteia îi urmează starea deficitară a economiei, menționată de 15% dintre aceștia, conducerea defectuoasă a țării (10%), corupția (7%), pensiile și salariile mici (6%), precum şi sărăcia oamenilor și lipsa banilor(6%). Alte mențiuni au fost sistemul sanitar deficitar, clasa politică, datoriile externe sau învățământul. Există și cei care consideră că problema cea mai importantă cu care se confruntă România în momentul de față este mentalitatea cetățenilor (3%).
Problemele personale ale românilor
În ceea ce privește cea mai mare problemă personală percepută de respondenți, aspectul menționat în cele mai numeroase cazuri a fost lipsa banilor, starea materială (23%). Și starea precară de sănătate constituie cea mai importantă problemă personală pentru o cincime dintre români. Lipsa locurilor de muncă este cea mai mare problemă a 12% dintre respondenţi, în timp ce pe 8% îi supără pensia prea mică, pe 7% salariul prea mic, iar 4% sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor.
Fericire v. nefericire
Există mai mulţi români nefericiţi decât fericiţi (47% vs. 40%), în timp ce 12% dintre români nu se consideră nici fericiți, nici nefericiți. Situația economică a țării este percepută ca fiind proastă sau foarte proastă în acest moment de către 81% dintre respondenți, în timp ce doar 15% consideră că aceasta este bună sau foarte bună. Respondenții mai tineri se declară fericiți în măsură mai mare decât cei mai în vârstă. Categoria persoanelor cele mai nefericite este cea a celor între 51-65 de ani. De asemenea, persoanele cu studii superioare sunt mai fericite (51,7%) decât cele cu studii elementare (24,1%) și cele cu studii medii (38,2%).
Percepţia asupra stării economiei. Comparaţia cu trecutul
În comparație cu anul precedent, 51% dintre respondenți evaluează situația economică a țării ca fiind ceva mai proastă sau mult mai proastă, în timp ce 22% consideră că este la fel, iar 24% consideră că aceasta este ceva mai bună sau mult mai bună. Mai mult, comparând situația actuală cu cea de acum 10 ani, doar 16% consideră că este mai bună, în timp ce 75% consideră că acum este mai rea, iar 4% o văd ca fiind la fel. Percepția asupra unei situații economice foarte proaste este mai pregnantă în cazul persoanelor peste 35 de ani, decât în rândul tinerilor. De asemenea, persoanele cu studii elementare declară în măsură mai mare că situația economică a României este una foarte proastă (42,7%) decât cele cu studii medii (36,4%) sau superioare (33,2%). O situație similară se observă și în cazul distribuției în funcție de vârstă și a celei în funcție de școlaritate în cazul întrebării „Cum vedeți starea economică a țării de acum, comparativ cu acum 10 ani?”
Raportându-se la situația economică a țării de dinainte de 1989, 27% dintre respondenți consideră că situația actuală este mai bună, 4% că aceasta este la fel, în timp ce 58% o văd pe cea prezentă drept ceva mai proastă sau mult mai proastă. Persoanele cu vârste de peste 51 de ani declară în proporție mai mare decât cele între 18-50 de ani că starea economică prezentă a țării este mult mai proastă comparativ cu perioada de dinainte de Revolutie. Impresia că situația economică a țării de acum este mult mai proastă decât înainte de Revoluție este mai accentuată în cazul respondenților cu studii elementare și medii decât în cazul respondenților absolvenți de studii superioare. Persoanele care locuiesc în mediul rural declară în proporție de 45,6% că situația economică actuală a țării este mult mai proastă decât înainte de Revoluție, spre deosebire de orășeni, care dau același răspuns în proporție de 35,8%. Cu toate acestea, românii sunt optimiști, 52% dintre ei considerând că peste 5 ani economia țării va merge mai bine, în timp ce 11% consideră că aceasta va fi la fel, iar 26% sunt de părere că va fi mai proastă. Respondenții cu studii medii și superioare par a fi mai încrezători în viitor, respectiv declară în proporție mai mare decât cei cu studii elementare că situația economică a țării va fi ceva mai bună peste cinci ani.
Fericirea raportată la trecut
Gândindu-se la fericirea conaționalilor, doar 22% dintre respondenți consideră că aceștia sunt mai fericiți acum decât înainte de 1989, în timp ce 63% consideră că aceștia sunt mai nefericiți. În același timp, 2% consideră că românii sunt la fel de fericiți, în timp ce 6% cred că aceștia sunt la fel de nefericiți. Persoanele mai în vârstă, peste 51 de ani tind să afirme în măsură mai mare că oamenii sunt mult mai nefericiți acum comparativ cu perioada de dinainte de 1989. (18-35 ani- 29,2%; 36-50 ani- 37,1%; 51-65 ani- 45,8%; peste 65 ani- 40%). În cazul distribuției dup nivelul de școlaritate, datele arată că persoanele cu studii elementare și medii tind să considere că oamenii sunt mult mai nefericiți în prezent comparativ cu perioada comunistă în măsură mai mare decât cele cu studii superioare .
Motivele de nesiguranţă ale românilor
8 din 10 români cred că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalți, în timp ce 4 din 10 nu se simt în siguranță. Motivele pentru care românii nu se simt în siguranță sunt infracționalitatea (30%), greutățile financiare (27%), nesiguranța locului de muncă (8%),lipsa încrederii în oameni (6%), corupția (4%), problemele cu care se confruntă țara (4%), problemele de sănătate sau vârsta înaintată (3%), precum și conducerea țării (1%). Datele relevă o diferență semnificativă în funcție de studii în cazul personelor care declară că se poate avea încredere în cei mai mulți oameni. Astfel, gradul de încredere în semeni pare să crească odată cu nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare declară în proporție de 26,2% că se poate avea încredere în cei mai mulți oameni, în timp ce același răspuns e dat de 15,1% dintre persoanele cu studii medii și de doar 6% dintre respondenții cu studii elementare. Sentimentul general de siguranță pare să fie mai crescut mai degrabă în cazul oamenilor cu studii superioare, a celor care locuiesc la oraș si a locuitorilor din Transilvania și Banat.
Dificultăţi de viaţă
94% dintre persoanele intervievate consideră că în momentul de față este greu sau foarte greu să îți cumperi o casă în România, la fel, 93% crezând acelaşi lucru despre a câştiga mulţi bani. 9 din 10 români consideră că este greu sau foarte greu să creşti un copil fără să îi lipsească nimic. 86% sunt de părere că este greu sau foarte greu să ai un trai decent, la fel 79% când este vorba de a înainta o plângere atunci când drepturile îți sunt încălcate și 74% când este vorba de a-ți deschide o afacere. 51,1% dintre respondenții între 51-65 de ani și 49,6% dintre respondenții peste 65 de ani consideră că este foarte greu să înaintezi o plângere în România atunci când îți sunt încălcate drepturile, proporții semnificativ mai mari decât cele ale persoanelor mai tinere care dau același răspuns. Există o relație de inversă proporționalitate între nivelul de educație și percepția conform căreia oamenii declară că este foarte greu să deschizi o afacere în România. 54,8% dintre respondenții cu studii elementare consideră că este foarte greu să deschizi o afacere în România, în timp ce aceeași părere este împărtășită de doar 30,5% dintre respondenții cu studii superioare. De asemenea, proporția persoanelor din mediul rural care declară că este foarte greu să deschizi o afacere în România este semnificativ mai mare decât cea a orășenilor care dau același răspuns. (urban- 34,9% vs rural- 49,9%) Persoanele cu vârste cuprinse între 36-65 de ani declară în proporție mai mare decât tinerii (18-35) sau persoanele în vârstă (peste 65 de ani) că este foarte greu să îți cumperi o casă. Aceeași întrebare, analizată din perspectiva școlarității, relevă faptul că persoanele cu studii superioare consideră în măsură mai mică decât ceilalți respondenți că este foarte dificilă achiziționarea unei case.
Cu precădere femeile, persoanele între 51-65 de ani și persoanele cu studii elementare tind să considere este foarte greu să ai un trai decent în România. Persoanele din mediul rural declară în măsură mai mare decât orășenii că este foarte greu să crești un copil fără ca acestuia să îi lipsească nimic. 63% dintre români consideră că un salariu de maximum 2000 RON ar permite unei persoane un trai decent în România (defalcat: 1% sub 1000 RON; 32% între 1000 și 1500 RON, iar 30% între 1501 și 2000 RON), în timp ce 23% consideră că suma ideală ar fi între 2001 și 3000 RON, 7% că aceasta este între 3001 și 4000 RON, iar 3% consideră că aceasta ar trebui să depășească 4000 RON. O pensie care să permită un trai decent este de sub 1500 RON pentru 62% dintre români, în timp ce pentru 23% aceasta ar trebui să se situeze în intervalul 1501-2000 RON, iar 9% consideră că ar trebui ca această sumă să fie între 2001 și 3000 RON. 3% dintre respondenți consideră că o pensie decentă ar trebui să depășească suma de 3000 RON. În ultimul an, doar 13% dintre români consideră că ar fi avut tot ce le-a trebuit, în timp ce 8% consideră că au avut destul de mult din ceea ce le-a trebuit; în același timp, 45% au simțit că le-au lipsit unele lucruri, iar 32% cred că le-au lipsit foarte multe lucruri. Bărbații consideră că au avut tot ce le-a trebuit în proporție mai mare decât femeile, acestea declarând, în același timp, în proporție mai ridicată că le-au lipsit foarte multe lucruri. Persoanele cu studii superioare declară în măsură net mai scăzută cum că le-ar fi lipsit unele lucruri pe parcursul ultimului an decât persoanele care au absolvit studii medii sau elementare. Mediul de rezidență este un alt factor relevant în acest sens, persoanele din mediul rural considerând că le-au lipsit anumite lucruri în proporție mai ridicată decât cele din mediul urban; mai mulți locuitori din Moldova declară că le-au lipsit unele sau foarte multe lucruri în ultimul an decât locuitori din Transilvania, Banat sau Sudul țării.
Percepţii asupra perspectivelor generaţiei viitoare
Doar 10% dintre persoanele intervievate consideră că majoritatea tinerilor care termină o facultate în România au șanse să își găsească un loc de muncă, iar, în acest context, 73% l-ar sfătui pe un tânăr care are șanse să își găsească un loc de muncă în străinătate să plece, în timp ce doar 25% l-ar sfătui să rămână în România. Această tendință a fost mai pronunțată în cazul respondenților cu vârste între 18-35 de ani (81,9%) și a celor cu vârste între 36-50 de ani (74,9%).
Optimism vs. Pesimism
Românii dau dovadă de optimism, în ciuda îngrijorării sau a nefericirii declarate: 73% sunt de acord cu afirmația „Am încredere în viitor” (acordul cu această afirmație fiind mai răspândit în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani și al celor cu studii superioare), iar 62% sunt de acord cu afirmația „Cred că situația economică a țării se va îmbunătăți în următorii 10 ani. Mai mult, 70% sunt de acord cu afirmația „Românii sunt mai inteligenți decât majoritatea europenilor” (opinie care pare mai răspândită în rândul femeilor, al persoanelor cu studii elementare sau medii și în rândul moldovenilor), iar 57% sunt de acord cu afirmația „Tinerii educați după Revoluția din 1989 vor duce la schimbarea radicală a clasei politice din România în următoarele decenii” (afirmație cu care persoanele cu studii medii și superioare sunt de acord în măsură mai mare decât cele cu studii elementare). În același timp, 83% dintre aceștia își exprimă acordul cu afirmația „Cea mai mare problemă a țării o constituie clasa politică” (lucru cu care sunt în dezacord în măsură mai mare tinerii între 18 și 35 de ani), la fel 48% cu afirmația „Nu mai există nici o șansă pentru România, lucrurile vor merge din ce în ce mai rău”. Se remarcă o ambiguitate în atitudinile românilor, care oscilează între optimism și pesimism.
Raportarea românilor la ţara lor
Mai mult de 90% dintre respondenți sunt de părere că majoritatea oamenilor bogați din România au făcut avere în mod necinstit, în timp ce doar 4% consideră că aceștia au făcut avere în mod cinstit. Mai mulți români consideră că țara în care trăiesc este necivilizată decât că aceasta ar fi civilizată (52% vs. 44%). Persoanele sub 35 de ani consideră că România nu este o țară civilizată în măsură mai mare decât cele trecute de această vârstă, la fel persoanele cu studii elementare în comparație cu cele care au absolvit studii medii sau superioare. Pe de altă parte, țara este considerată ca fiind frumoasă de 88% dintre respondenți (răspunsuri cumulate în urma utilizării unei scale de 10 puncte, unde 1 înseamnă „deloc”, iar 10 înseamnă „foarte” de la valoarea 6 la 10); în același timp doar 23% dintre aceștia consideră că România este bine condusă, 34% că este sigură, 25% că este dezvoltată din punct de vedere economic. Pe de altă parte, 63% consideră că țara este coruptă.
Credinţă, informare şi drepturi cetăţeneşti
85% dintre românii care cred în Dumnezeu (95%) se bazează în mare sau foarte mare măsură pe ajutorul divin atunci când au greutăți, iar 45% sunt de părere că lucrurile ar merge mai bine în România dacă liderii religioși s-ar implica în politică (20% - sigur da, 25% probabil da).
Femeile se bazează pe ajutorul de la Dumnezeu în măsură mai mare decât bărbații, iar proporția în care românii se bazează pe ajutorul divin scade odată cu creșterea nivelulului de școlaritate. Și pentru persoanele din mediul rural, acest sprijin este important în măsură mai mare decât pentru cele din mediul urban. Femeile și rezidenții din mediul rural consideră în măsură mai mare că lucrurile ar merge mai bine în țară dacă liderii religioși s-ar implica în politică, la fel persoanele cu studii elementare și medii în comparație cu cele cu studii superioare. 7 din 10 români sunt de părere că oamenii obișnuiți sunt neputincioși (această opinie fiind mai răspândită în rândul femeilor și a persoanelor cu studii elementare sau medii), spre deosebire de cei 29% care consideră că oamenii obișnuiți pot schimba ceva. Un sfert dintre persoanele intervievate sunt de părere că drepturile cetățenești le sunt respectate în mare sau foarte mare măsură, în timp ce restul de trei sferturi consideră că aceste drepturi le sunt respectate în mică sau foarte mică măsură. Persoanele trecute de vârsta de 50 de ani tind să creadă în măsură mai mare că drepturile nu le sunt respectate, la fel persoanele cu studii elemntare sau studii medii. Ardelenii consideră că aceste drepturi cetățenești le sunt resepctate în proporție mai mare decât moldovenii sau locuitorii din Sud și Dobrogea. 70% dintre persoanele intervievate declară că sunt interesate de știrile și informațiile despre ceea ce se întâmplă în țară, în timp ce 29% declară că că acestea le interesează în mică sau foarte mică măsură. În cazul femeilor, interesul pentru aceste informații este mai redus decât în cazul bărbaților, la fel în rândul persoanelor sub 35 de ani, comparativ cu cele mai în vârstă. Ancheta a fost realizată telefonic, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1383 de indivizi de 18 ani și peste.
Comentarii
Trimiteți un comentariu