MICROBIUS

De la celebra duminică a orbului din 1990, românii sunt puși în situația de a alege nu ce trebuie, ci ceea ce vor alții. Și uite așa s-a înfiripat democrația originală, pas cu pas, până s-a ajuns ca oamenii cu caracter, de onoare, responsabili și respectabili să fie tratați ca niște reziduuri sociale de care nu mai are nimeni nevoie. Mașina de manipulat și de întortocheat meandrele concretului și sinergia faptelor, după o scurtă perioadă de recul post-decembrist, a început să funcționeze cu toate motoarele pornite și să calce în picioare tot ceea ce nu s-a pliat și nu s-a maleabilizat conform cerințelor obscure și cameleonice ale unei structuri înrădăcinate în mocirla comunistă. După 1990, mulțimea manifesta în stradă, cu mânie proletară: Nu ne vindem țara!... Ce a urmat, se știe. N-am vândut-o, am transformat-o în moloz și în pârloagă. Ion Iliescu și-a pus oamenii ca directori la toate fabricile și instituțiile statului. Între timp, cei care au avut sânge în instalație și nesimțire pa...

Intrebat daca a luat in considerare cererea manifestantilor in cazul Roşia Montana de a demisiona din functie, ministrul Culturii, reprezentantul Guvernului Romaniei, Daniel Barbu, a replicat: „Nu, cum sa ma gandesc la demisie? Sa-si dea ei demisia din statutul de cetateni!”. Aşa ca, dupa ce am stat şi am cugetat vreme de cateva secunde, am hotarat sa-i scriu aceasta cerere oficiala reprezentantului Guvernului Romaniei şi sa-l anunţ ca imi dau demisia din statutul de cetaţean al Romaniei. Il anunţ pe aceasta cale pe reprezentantul Guvernului Romaniei ca din acest moment ma consider apatrid, parca aşa se spune, adica un cetaţean al lumii de origine romana care nu are drepturi cetaţeneşti in nici o ţara. Sigur, nu e mare branza, mai ales ca de foarte mult timp, deşi am fost cetaţean roman, nu am simţit nici o clipa ca am foarte multe drepturi cetaţeneşti in Romania. De o vreme incoace, eu, ca şi cetaţean roman, ma simt inglodat in obligaţii cetaţeneşti. Daca respect toate aberaţiile p...