Profesionistii bagatului in seama

Sunt mereu cu gura mare si revendicativi, sunt buricul pământului, sunt atotştiutori, sunt speculativi, sunt tupeişti, sunt egocentrici, sunt distructivi. Repetenţi la cultură generală, dezintegraţi din punct de vedere social, cititori doar de anunţuri mortuare sau privitori încrâncenaţi ai scandalurilor televizate, ciupesc câte un cuvânt de ici de colo şi cârpesc câte o propoziţie apoftegmatică cu care să impresioneze, nu suportă nici un dialog în care să nu fie tonul principal.
Cam asta ar fi o definiţie ad hoc a românului de meserie băgător de seamă. Profesionist. Într-o lume în degringoladă şi descompunere, în care biblioteca este dominată de sala de fitness, oamenii ştiu tot mai puţin şi vorbesc tot mai mult.
Societatea românească este bulversată de informaţii contradictorii, de manipulări vizibile din avion, de prostie metamorfozată peste noapte în religie, de ipocrizie de doi lei transformată în show-business. Societatea românească este îngropată în instituţii care se calcă în picioare unele pe altele, de o hârţogărie sub care se ascund interese personale meschine şi bine definite, de legi, modificări, completări, contracte, adiţionale, ordonanţe care apar şi dispar, care se aplică şi nu se aplică.
Şi în tot acest vârtej, bântuit de analfabeţi îmbogăţiţi pe bază de tupeu şi aritmetică, fără efort, se descurcă cine şi cum poate. Şi în tot acest vârtej, toţi ştiu totul, despre absolut orice. Şi asta pentru că vorbele sunt gratuite.
Vorba americanilor: nimic personal, e doar o afacere...