Sondaj / Instanțele de judecată "ocrotesc" dreptul de acces la informații
Constituţia României şi Legea 544/2001 garantează accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, ca unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice. Dincolo de dreptul individual de acces la informaţii, legea recunoaşte importanţa pe care mass-media o are în concretizarea dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public.
Transparency International Romania (TI-România) celebrează în anul 2011 Ziua internațională a Dreptului de a Ști prin publicarea unui studiu având ca tema transparența instanțelor din Romania. Studiul pune în lumină măsura în care judecătoriile, tribunalele și curțile de apel, chemate să ocrotească dreptul cetățeanului de a ști, atunci când acesta este îngrădit de celelalte puteri ale statului, răspund la solicitările de informații care vizează aspecte ce țin de administrarea actului de justiție sau de funcționarea instanțelor, respectiv măsura în care instanțele însele respectă dispozițiile a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public.
În prima jumătate a anului 2011, TI-România a transmis tuturor instanțelor din țară o baterie de opt cereri de informații, conținând un total de 47 de întrebări privind diferite informații cu caracter public relevante pentru perioada 2008-2010, din următoarele arii tematice: ajutor public judiciar; buget; compartimentele instanțelor; distribuirea aleatorie a dosarelor; magistrați și grefieri: număr și organizare; regulament și organizare; sesizări și sancțiuni; statistica judiciară.
Toate cererile au fost transmise prin fax fiecărei instanțe, însoțite de solicitarea de a transmite răspunsul în format electronic.
Prelucrarea răspunsurilor s-a făcut din punct de vedere statistic, atât la nivelul tuturor instanțelor, cât și pe grade de jurisdicție și geografic, pentru fiecare curte de apel, prin raportare la numărul total de 47 întrebări adresate fiecărei instanțe. Studiul urmăreşte să pună în evidenţă dacă instanţele au răspuns sau nu la solicitările formulate şi dacă acestea sunt pertinente/relevante pentru întrebările adresate, fără a prezenta o analiză a informaţiilor furnizate.
Totodată studiul evidenţiază distinct răspunsurile care fac trimitere la informaţiile disponibile pe site, precum şi pe cele care reprezintă doar un răspuns parţial.
Secțiunea finală a acestui Studiu prezintă câteva elemente calitative derivate din răspunsurile primite, punând în evidență modul în care unele instanțe înțeleg să interpreteze și să aplice legea.
Selecție de non-răspunsuri
Prezenta secţiune conţine extrase din răspunsurile primite de la instanţele judecătoreşti. Acestea au fost selectate pentru a ilustra modul în care sunt înţelese şi aplicate dispoziţiile legale, precum şi pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la principalele probleme întâmpinate în accesarea DREPTULUI DE A ŞTI, iar nu pentru a constitui un clasament cu privire la calitatea răspunsurilor primite.
Judecătoria Marghita
“Nu putem indica datele de contact ale acestora [coordonatorii de departamente] fiind date cu caracter personal.”
Tribunalul Prahova
“Referitor la numărul total de astfel de cazuri [in care distribuirea dosarelor s-a repartizat manual], nu deținem o asemenea evidenta.”
Judecătoria Odorheiu Secuiesc
“Nu va putem furniza numărul cererilor formulate in cursul anului 2010 având in vedere ca justițiabilul solicita completului care soluționează cauza acordarea ajutorului public judiciar, ceea ce ar implica răsfoirea a 4.922 de dosare înregistrate in anul 2010.”
Judecătoria Filiași
“In măsura in care veți solicita comunicarea unei astfel de hotărâri, va învederam ca avem toata solicitudinea de a da curs cererii dvs.” – răspuns la cererea unei copii a regulamentului de constituire a completelor de judecata
Judecătoria Giurgiu
“Va comunicam ca nu va putem furniza aceasta informație deoarece nu se tine o evidenta a cererilor de ajutor public judiciar si nici a încheierilor pronunțate in soluționarea acestora.”
Judecătoria Gherla
“Conform DEX online, LOCATIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ۰ Chirie plătita pentru anumite lucruri luate in folosința temporara. Presupunem ca doriți sa știți daca încăperile instanței sunt proprietate publica sau sunt închiriate. Precizam ca imobilele folosite de instanța sunt in întregime proprietatea Statului Roman.“
Tribunalul Tulcea
“Nu va putem pune la dispoziție datele de contact ale persoanelor ce coordonează compartimentele prevăzute pentru ca sunt date cu caracter personal, si nu s-a făcut dovada ca asociația solicitanta este operator de date cu caracter personal, iar pe de alta parte nu se justifica un interes sub acest aspect.”
Judecătoria Medgidia
“Nu exista o evidenta statistica a numărului de cauze care nu au fost repartizate aleatoriu, iar permisiunile de administrare a aplicației ECRIS de gestiune a dosarelor, date personalului instanței, nu permit generarea unui raport după acest criteriu.”
Judecătoria Sebeș
“Cererile prin care solicitați sa va comunicam:
1. numărul de personal si pregătirea/calificarea acestuia din cadrul fiecărui compartiment – va rugam sa va adresați Curții de Apel Alba Iulia;
2. numărul de abateri disciplinare constatate in cursul anilor 2008-2010 si
3. numărul de sancțiuni cu caracter administrative aplicate întregului personal in cursul anilor 2008-2010 – va rugam sa va adresați Consiliului Superior al Magistraturii pentru magistrați si Curții de Apel Alba Iulia pentru grefieri.”
Judecătoria Craiova
“Nu vă putem comunica în copie bugetul instanţei, planul anual de investiţii, valoarea totală a drepturilor salariale plătite magistraţilor şi personalului auxiliar în perioada 2008-2010, având în vedere că aceste informaţii nu au caracter de interes public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001. […]
În ceea ce priveşte numărul de sesizări cu caracter administrativ, numărul de abateri disciplinare, de sancţiuni cu caracter administrativ aplicate întregului personal în cursul anilor 2008-2010, vă comunicăm că aceste informaţii nu au caracter de interes public, potrivit Legii nr. 544/2001. […]
În ceea ce priveşte numărul hotărârilor fiecărui complet de judecată, vă informăm că această informaţie nu are caracter de interes public, potrivit Legii nr. 544/2001. ”
Diverse Judecătorii
“Nu exista o statistica a numărului de hotărâri pronunțate de fiecare complet in parte, motiv pentru care nu va putem comunica informațiile solicitate in legătura cu acest aspect.”
O primă analiză a studiului arată că peste jumătate din numărul întrebărilor formulate au primit un răspuns pertinent. Rezultatul este departe de a fi îmbucurător, căci situația „normală” ar fi fost aceea în care rata de răspuns să se apropie de 100% într-un stat de drept democratic în care legea care ocrotește accesul la informații a intrat în vigoare acum 10 ani.
Astfel, lipsa răspunsurilor la aproximativ 30% din întrebări apare ca deosebit de îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât acestea vin din partea instanțelor de judecată care sunt chemate tocmai la a ocroti dreptul de acces la informații.
Proporția mare de refuzuri de a furniza informații despre elementele administrative ale funcționării instanțelor denotă și faptul că personalul însărcinat cu aplicarea Legii nr. 544/2001 nu cunoaște dispozițiile legii sau nu le aplică în mod corespunzător.
Întrebările cele mai incomode, și deci cu cea mai mică rată de răspuns, rămân, asemenea concluziilor din toate studiile de acest gen, cele referitoare la aspectele financiare, deși instanțele judecătorești funcționează tot din banii contribuabililor și în spațiul public au existat nenumărate discuții despre subfinanțarea sistemului.
Îngrijorătoare apare și rata mare de refuzuri de a furniza informații referitoare la programul diferitelor compartimente cu publicul sau locația acestora în cadrul instanțelor. Acest fapt pune în evidență o slabă preocupare pentru asigurarea unui serviciu public de calitate care să răspundă nevoilor justițiabilului și care să vină în întâmpinarea nevoilor non-jurisdicționale ale acestora, în raporturile cu instanțele.
Transparency International România atrage atenția că nivelul de transparenţă al instanţelor judecătoreşti cu privire la acele aspecte care sunt de interes public este nepermis de scăzut şi că perpetuarea acesteia este de natură să atragă creşterea gradului de insatisfacţie şi neîncredere al cetăţenilor faţă de justiţie.
Transparency International România apreciază că rezultatele Studiului pun în evidenţă o slabă cunoaştere sau aplicare a dispoziţiilor legale, şi nu o problemă de vid legislativ sau de lipsă de pârghii şi instrumente. În acest context TI-România solicită Consiliului Superior al Magistraturii formularea unei politici publice de creştere generală a gradului de transparenţă a instanţelor, cu atât mai mult cu cât asigurarea transparenţei este un deziderat major al noii Strategii Naţionale Anticorupţie.
Transparency International Romania (TI-România) celebrează în anul 2011 Ziua internațională a Dreptului de a Ști prin publicarea unui studiu având ca tema transparența instanțelor din Romania. Studiul pune în lumină măsura în care judecătoriile, tribunalele și curțile de apel, chemate să ocrotească dreptul cetățeanului de a ști, atunci când acesta este îngrădit de celelalte puteri ale statului, răspund la solicitările de informații care vizează aspecte ce țin de administrarea actului de justiție sau de funcționarea instanțelor, respectiv măsura în care instanțele însele respectă dispozițiile a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public.
În prima jumătate a anului 2011, TI-România a transmis tuturor instanțelor din țară o baterie de opt cereri de informații, conținând un total de 47 de întrebări privind diferite informații cu caracter public relevante pentru perioada 2008-2010, din următoarele arii tematice: ajutor public judiciar; buget; compartimentele instanțelor; distribuirea aleatorie a dosarelor; magistrați și grefieri: număr și organizare; regulament și organizare; sesizări și sancțiuni; statistica judiciară.
Toate cererile au fost transmise prin fax fiecărei instanțe, însoțite de solicitarea de a transmite răspunsul în format electronic.
Prelucrarea răspunsurilor s-a făcut din punct de vedere statistic, atât la nivelul tuturor instanțelor, cât și pe grade de jurisdicție și geografic, pentru fiecare curte de apel, prin raportare la numărul total de 47 întrebări adresate fiecărei instanțe. Studiul urmăreşte să pună în evidenţă dacă instanţele au răspuns sau nu la solicitările formulate şi dacă acestea sunt pertinente/relevante pentru întrebările adresate, fără a prezenta o analiză a informaţiilor furnizate.
Totodată studiul evidenţiază distinct răspunsurile care fac trimitere la informaţiile disponibile pe site, precum şi pe cele care reprezintă doar un răspuns parţial.
Secțiunea finală a acestui Studiu prezintă câteva elemente calitative derivate din răspunsurile primite, punând în evidență modul în care unele instanțe înțeleg să interpreteze și să aplice legea.
Prezenta secţiune conţine extrase din răspunsurile primite de la instanţele judecătoreşti. Acestea au fost selectate pentru a ilustra modul în care sunt înţelese şi aplicate dispoziţiile legale, precum şi pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la principalele probleme întâmpinate în accesarea DREPTULUI DE A ŞTI, iar nu pentru a constitui un clasament cu privire la calitatea răspunsurilor primite.
Judecătoria Marghita
“Nu putem indica datele de contact ale acestora [coordonatorii de departamente] fiind date cu caracter personal.”
Tribunalul Prahova
“Referitor la numărul total de astfel de cazuri [in care distribuirea dosarelor s-a repartizat manual], nu deținem o asemenea evidenta.”
Judecătoria Odorheiu Secuiesc
“Nu va putem furniza numărul cererilor formulate in cursul anului 2010 având in vedere ca justițiabilul solicita completului care soluționează cauza acordarea ajutorului public judiciar, ceea ce ar implica răsfoirea a 4.922 de dosare înregistrate in anul 2010.”
Judecătoria Filiași
“In măsura in care veți solicita comunicarea unei astfel de hotărâri, va învederam ca avem toata solicitudinea de a da curs cererii dvs.” – răspuns la cererea unei copii a regulamentului de constituire a completelor de judecata
Judecătoria Giurgiu
“Va comunicam ca nu va putem furniza aceasta informație deoarece nu se tine o evidenta a cererilor de ajutor public judiciar si nici a încheierilor pronunțate in soluționarea acestora.”
Judecătoria Gherla
“Conform DEX online, LOCATIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ۰ Chirie plătita pentru anumite lucruri luate in folosința temporara. Presupunem ca doriți sa știți daca încăperile instanței sunt proprietate publica sau sunt închiriate. Precizam ca imobilele folosite de instanța sunt in întregime proprietatea Statului Roman.“
Tribunalul Tulcea
“Nu va putem pune la dispoziție datele de contact ale persoanelor ce coordonează compartimentele prevăzute pentru ca sunt date cu caracter personal, si nu s-a făcut dovada ca asociația solicitanta este operator de date cu caracter personal, iar pe de alta parte nu se justifica un interes sub acest aspect.”
Judecătoria Medgidia
“Nu exista o evidenta statistica a numărului de cauze care nu au fost repartizate aleatoriu, iar permisiunile de administrare a aplicației ECRIS de gestiune a dosarelor, date personalului instanței, nu permit generarea unui raport după acest criteriu.”
Judecătoria Sebeș
“Cererile prin care solicitați sa va comunicam:
1. numărul de personal si pregătirea/calificarea acestuia din cadrul fiecărui compartiment – va rugam sa va adresați Curții de Apel Alba Iulia;
2. numărul de abateri disciplinare constatate in cursul anilor 2008-2010 si
3. numărul de sancțiuni cu caracter administrative aplicate întregului personal in cursul anilor 2008-2010 – va rugam sa va adresați Consiliului Superior al Magistraturii pentru magistrați si Curții de Apel Alba Iulia pentru grefieri.”
Judecătoria Craiova
“Nu vă putem comunica în copie bugetul instanţei, planul anual de investiţii, valoarea totală a drepturilor salariale plătite magistraţilor şi personalului auxiliar în perioada 2008-2010, având în vedere că aceste informaţii nu au caracter de interes public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001. […]
În ceea ce priveşte numărul de sesizări cu caracter administrativ, numărul de abateri disciplinare, de sancţiuni cu caracter administrativ aplicate întregului personal în cursul anilor 2008-2010, vă comunicăm că aceste informaţii nu au caracter de interes public, potrivit Legii nr. 544/2001. […]
În ceea ce priveşte numărul hotărârilor fiecărui complet de judecată, vă informăm că această informaţie nu are caracter de interes public, potrivit Legii nr. 544/2001. ”
Diverse Judecătorii
“Nu exista o statistica a numărului de hotărâri pronunțate de fiecare complet in parte, motiv pentru care nu va putem comunica informațiile solicitate in legătura cu acest aspect.”
O primă analiză a studiului arată că peste jumătate din numărul întrebărilor formulate au primit un răspuns pertinent. Rezultatul este departe de a fi îmbucurător, căci situația „normală” ar fi fost aceea în care rata de răspuns să se apropie de 100% într-un stat de drept democratic în care legea care ocrotește accesul la informații a intrat în vigoare acum 10 ani.
Astfel, lipsa răspunsurilor la aproximativ 30% din întrebări apare ca deosebit de îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât acestea vin din partea instanțelor de judecată care sunt chemate tocmai la a ocroti dreptul de acces la informații.
Proporția mare de refuzuri de a furniza informații despre elementele administrative ale funcționării instanțelor denotă și faptul că personalul însărcinat cu aplicarea Legii nr. 544/2001 nu cunoaște dispozițiile legii sau nu le aplică în mod corespunzător.
Întrebările cele mai incomode, și deci cu cea mai mică rată de răspuns, rămân, asemenea concluziilor din toate studiile de acest gen, cele referitoare la aspectele financiare, deși instanțele judecătorești funcționează tot din banii contribuabililor și în spațiul public au existat nenumărate discuții despre subfinanțarea sistemului.
Îngrijorătoare apare și rata mare de refuzuri de a furniza informații referitoare la programul diferitelor compartimente cu publicul sau locația acestora în cadrul instanțelor. Acest fapt pune în evidență o slabă preocupare pentru asigurarea unui serviciu public de calitate care să răspundă nevoilor justițiabilului și care să vină în întâmpinarea nevoilor non-jurisdicționale ale acestora, în raporturile cu instanțele.
Transparency International România atrage atenția că nivelul de transparenţă al instanţelor judecătoreşti cu privire la acele aspecte care sunt de interes public este nepermis de scăzut şi că perpetuarea acesteia este de natură să atragă creşterea gradului de insatisfacţie şi neîncredere al cetăţenilor faţă de justiţie.
Transparency International România apreciază că rezultatele Studiului pun în evidenţă o slabă cunoaştere sau aplicare a dispoziţiilor legale, şi nu o problemă de vid legislativ sau de lipsă de pârghii şi instrumente. În acest context TI-România solicită Consiliului Superior al Magistraturii formularea unei politici publice de creştere generală a gradului de transparenţă a instanţelor, cu atât mai mult cu cât asigurarea transparenţei este un deziderat major al noii Strategii Naţionale Anticorupţie.
Comentarii
Trimiteți un comentariu